Ai mei mă știu
Sunt viu, mort de alcool sau alte alea,
Uite cristale ca sarea
Nici n-au treabă cu marea, vezi calea,
Specii în toată România ca sărăcia,
Am plecat de jos de lângă iad, se vede bucuria.
Viața asta-i totul,
Moartea mea e jocul,
În fiecare zi tre’ să producem mii, e scopul,
Că altfel tot norocul se duce pe pulă
Până mă trezesc cu ace-n mână,
Lat pe canapea de-o lună.
Vorbesc de pene c-am vedenii, sperii pământenii,
Am juma’ de kil de gigicon,
În casă milițenii,
Pregătesc dosaru’,
Telefonu ăsta-l arunc,
E campanie electorală și cad mulți, treaba-i nasoală!
Nu mai vorbesc de câți șerpi,
Că daca-ar fi să dau nume nici n-aș știi cu cin’ să-ncep.
E o lume nebună bazată pe minciună și sumă
Știu, sună a glumă, dar din păcate duma e bună.